Cercetarea sociologică privind discriminarea şi defăimarea practicanţilor yoga din MISA

Premieră absolută în România - Cercetarea sociologică LAYMS privind discriminarea şi defăimarea practicanţilor yoga din MISA.


Un model de urmat în libertate...


În Europa, libertatea de religie sau de convingere este protejată în special prin articolul 9 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi prin articolul 10 din Carta drepturilor fundamentale a UE.

La data de 24 iunie 2013, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere, ca drept care se exercită de către orice persoană oriunde, bazat pe principiile egalității, nediscriminării și universalității. Cu aceeași ocazie, au fost stabilite și principiile primordiale pe care se va baza acțiunea UE în domeniul libertății de religie sau de convingere: caracterul universal al libertăţii de religie sau de convingere și libertatea de religie sau de convingere este un drept universal care poate fi exercitat împreună cu alţii (se aplică indivizilor, ca titulari ai dreptului, care pot exercita acest drept fie individual, fie împreună cu alţii, atât în public, cât şi în privat).

În cadrul reuniunii din 24 iunie 2013 de la Bruxelles, au fost stabilite, de asemenea, și domeniile prioritare de acţiune ale UE în abordarea libertății de religie sau de convingere, considerate a avea, toate, o importanță egală: violenţa, libertatea de exprimare, promovarea respectării diversităţii şi a toleranţei, discriminarea, schimbarea sau renunţarea la religie sau la convingere, manifestarea religiei sau a convingerii, precum și modalitățile și căile prin care UE va acționa în situația încălcării dreptului la libertatea de religie sau de convingere.

... și România înseamnă Europa!

În lumina acestor noi orientări ale Consiliului Uniunii Europene, LAYMS şi-a propus să realizeze, în România, o cercetare sociologică având ca temă defăimarea şi discriminarea practicanţilor de yoga din cadrul MISA, cu scopul de a cunoaște percepţia cetăţenilor români asupra practicanţilor sistemului yoga integrală promovat de MISA, în contextul în care această organizaţie a fost mediatizată negativ, începând cu anii '90, în mod constant şi repetat, cu atât mai mult cu cât, până în prezent, investigaţiile declanşate de poliţie în urma articolelor/emisiunilor din mass-media nu au confirmat nicio acuzație formulată la adresa MISA.

Demersul inițiat de LAYMS, în premieră absolută în România, are drept obiective: cercetarea şi înţelegerea fenomenelor de defăimare, discriminare a practicanților yoga din MISA în România, identificarea și analiza contextului și cauzelor acestor fenomene, investigarea și analiza rolului fundamental al mass-media în promovarea unui climat de discriminare și defăimare la adresa practicanților yoga din MISA în România, identificarea responsabililor, dar și a posibilelor soluții pentru încetarea acestor fenomene grave de defăimare/discriminare.

Cercetarea sociologică a debutat cu o anchetă pilot, realizată pe un grup ţintă specific fiecărui tip de chestionar, constituit din 150 de subiecți, etapă ce a avut ca scop validarea întrebărilor din cele 2 chestionare:
• un chestionar privind defăimarea/discriminarea practicanţilor yoga din cadrul MISA şi
• un chestionar privind percepţia cetăţenilor români asupra practicanţilor de yoga integrală promovată de MISA.
După ce au fost validate chestionarele din cadrul anchetei pilot, s-a trecut la realizarea cercetării de teren propriu-zise, în aceeaşi manieră şi în aceleaşi condiţii ca şi în cazul anchetei pilot. În această etapă, fiecare dintre cele 2 chestionare a fost aplicat, pe un eşantion reprezentativ pentru cercetarea sociologică, iar, la final, datele au fost prelucrate în programul de analiză predictivă SPSS .

Culegerea, validarea, prelucrarea și interpretarea datelor cercetării de teren propriu-zise s-au realizat în perioada iunie - decembrie 2014, ca o etapă în cadrul cercetării sociologice privind defăimarea/discriminarea în România a practicanților yoga din cadrul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA).

Totuși ...... drepturile a zeci de mii de oameni sunt încălcate într-un stat "democratic"...

Oferim, în continuare, câteva rezultate care vorbesc de la sine în ceea ce privește fenomenele de discriminare/defăimare la care au fost supuși practicanții yoga din MISA în România, extrase din cercetarea sociologică realizată de LAYMS. Au fost chestionați atât practicanții yoga din cadrul MISA (ancheta internă), cât și cetățenii din localitățile în care aceștia își desfășoară cursurile de yoga sau alte evenimente conexe cu practicile și convingerile yoghinilor din MISA (ancheta externă).
Întregul document îl puteți studia aici: http://www.layms.net/documente/Cercetare-Sociologica-LAYMS-prvind-cazul-MISA.pdf

Ancheta interna

   

Ancheta externa

Expunerea la defăimare/discriminare a yoghinilor din MISA în România

Practicanții yoga din MISA chestionați au considerat aproape în unanimitate (98,1%) că, în opinia lor, comunitatea din care fac parte a fost supusă unui tratament injust şi degradant constând în crearea unei atmosfere intimidante, ostile, umilitoare şi ofensatoare de către mass-media/autorităţi.

Practicanții yoga din MISA chestionați au declarat, aproape în unanimitate (98,8%),că li s-au încălcat drepturile fundamentale în comparaţie cu alte persoane/grupuri care nu practică yoga.

Tipurile de defăimare şi discriminare la care practicanții yoga din MISA au declarat că au fost supuși:
•    68,5% au declarat că au fost ironizaţi, batjocoriţi şi denigraţi din cauza practicii yoga, într-un grad mediu spre ridicat;
•    62,4% dintre practicanții yoga a afirmat că le-au fost aplicate stereotipuri negative, au suferit etichetare şi stigmatizare,
•    61,7% a afirmat că au avut discuții, neînțelegeri sau certuri provocate de faptul că sunt practicanți yoga în cadrul MISA;
•    50,7% au declarat că au fost suspectați pe nedrept deoarece făceau parte din comunitatea yoghinilor din MISA, motiv pentru care au avut de dat explicații;
•    44,5% au raportat că au fost respinşi şi excluşi de rude, vecini sau prieteni;
Alte procente semnificative dintre cei chestionați:
 27,6% au avut parte de tratament injust sau degradant,
29,7%   nu li s-au respectat drepturile,
24,5%   nu le-au fost apărate drepturile.
•    21,6% dintre practicanții yoga din MISA chestionați au avut conflicte la locul de muncă provocate de faptul că fac parte din comunitatea yoghinilor din MISA;
•     20% dintre practicanții yoga din MISA chestionați - au fost ameninţaţi din cauza practicii yoga;
•     12,7%, au avut parte de violenţă domestică;
•     11,6% dintre practicanții yoga chestionați i-a fost refuzat accesul la spaţii sau servicii publice datorită practicii yoga;
•    10,4% au ratat oportunităţi de afaceri datorită practicii yoga în cadrul Școlii de Yoga MISA.


Practicanții yoga din MISA chestionați au considerat, aproape în unanimitate (98,3%), că practicanților yoga din MISA li s-au aplicat stereotipuri/clişee/etichete negative:
•    sectă/sectanţi: 35,8%;
•    băutori de urină 28,8%;
•    sex în grup: 23,9%;
•    alte stereotipuri: 21,3%;
•    spălaţi pe creier: 20,9%;
•    ciudaţi: 10,5%.
Printre alte stereotipuri menţionate:
•    orgii sexuale: 9,5%,
•    obsedaţi sexual:8,8%,
•    antisociali: 8,2%,
•    bivolari: 6,7%,
•    drogaţi, consumatori de droguri, traficanţi de arme: 6,6%,
•    traficanţi de arme/carne vie: 6,2%,
•    manipulaţi: 5,5%,
•    prostituţie: 4,8%,
•    fără Dumnezeu: 3,6%,
•    misani:2,7%.
  Expunerea la defăimare/discriminare a yoghinilor din MISA în România

53,20% din  cetățenii români nepracticanți yoga la MISA chestionați consideră că yoghinii din MISA sunt defăimați și/sau discriminați în România.
Aproximativ o treime dintre respondenți (31,70%) declară că nu știu, nu se pot pronunța.
Doar un procent de aproximativ 15% din totalul românilor chestionați consideră că yoghinii din MISA nu sunt discriminați în România.  

Cetăţenii români nepracticanți yoga la MISA care cunosc personal practicanţi yoga din MISA consideră, în proporție de 76%, că yoghinii din MISA sunt expuși la defăimare/discriminare în România, 15,2% declară că nu știu, și doar 8,8% consideră că aceștia nu sunt defăimați/discriminați.

Opinia cetăţenilor români nepracticanți yoga la MISA despre organizație - descriere
S-a realizat o analiză, în paralel, a statisticilor, pe cele două subcategorii de respondenți care au auzit de MISA și Gregorian Bivolaru: cei care cunosc și cei care nu cunosc personal yoghini din MISA:
Cetăţenii români nepracticanți yoga la MISA care au auzit de organizație şi Gregorian Bivolaru, dar care nu cunosc personal practicanţi yoga din MISA, au descris, în general, în proporție de 64,1%, Școala de yoga MISA în termeni depreciativi, negativi:
•    sectă,
•    grupare periculoasă,
•    oameni care au luat-o pe un drum greșit,
•    buni de internare la spitalul de nebuni,
•     depravați,
•    ciudați,
•    mișcare extremistă,
•    nebuni după sex,
•    o adunătură de ratați,
•    destrăbălați,
•    periculoși,
•    manipulabili,
•    diavoli,
•    stranii,
•    obsceni,
•    o porcărie,
•    aberanți,
•    organizație periculoasă cu arme, droguri, sex,
•     fac lucruri necreștinești,
•    o organizație criminală,
•    mincinoși ordinari,
•    fac scandal,
•    libertini,
•    denaturați,
•    bolnavi psihic,
•    oameni fără direcție,
•    oameni rătăciți.
     
Motivele defăimării şi discriminării, în opinia practicanților yoga la MISA:



•    Regimul ovo – lacto – vegetarian: 61,4%;
•    Participarea la evenimente organizate de MISA: 59,7%;
•    Relaţia cu mentorul MISA, Gregorian Bivolaru: 53,2%;
•    Practica yoga: 52,3%;
•    Cursuri de yoga săptămânale: 43,6%;
•    Relaţia cu ceilalţi practicanţi yoga: 29,7%;
•    Materiale cu caracter spiritual: 22,6%;

Motivul principal pentru care practicanţii yoga au fost supuşi la defăimare şi discriminare este regimul ovo – lacto – vegetarian, urmat de participarea la evenimentele organizate de MISA (în special tabere spirituale și spirale), relaţia cu mentorul MISA şi practica yoga.
  Cetăţenii români care au auzit de MISA şi Gregorian Bivolaru, dar nu îi cunosc pe practicanţii yoga MISA consideră de neacceptat următoarele practici yoghine:


•    Regimul ovo-lacto-vegetarian: 18,5%;
•    Participarea la evenimente organizate de MISA: 43%;
•    Relaţia cu mentorul MISA, Gregorian Bivolaru: 53,6%;
•    Practica yoga: 37,2%;
•    Cursurile yoga săptămânale: 8,5%;
•    Relaţia cu ceilalţi practicanţi: 19,6%;
•    Diagrame, afişe, poze, cărţi yoga: 19,4%;
•    Percepţia/viziunea asupra sexualităţii: 69%:

Partea finală a acestei întrebări a oferit respondenților posibilitatea de a enumera ei înșiși practici yoghine pe care le consideră de neacceptat. S-a remarcat că 22% dintre cetățenii români care au auzit de MISA și Gregorian Bivolaru, dar care nu cunosc personal yoghini din MISA, au dat răspunsuri ca: „sexul în grup”, „sexul cu minori”, ,„am auzit de la TV că fac sex tată cu fiică”, „din ce se spune la TV, „viața lor sexuală”, „sexul la spirale”, „să lase minorii la părinții lor, să nu-i mai violeze”, „tot ce s-a spus la știri”, „trafic de persoane” „băutul urinei” „droguri”.
     
Urmările/efectele situaţiilor de defăimare şi discriminare:

•    Afectarea relaţiilor personale: 65,8%;
•    Afectarea reputaţiei şi imaginii: 59,4%;
•    Izolare, marginalizare: 40,7%;
•    Afectarea vieţii profesionale: 37%
Majoritatea semnificativă a practicanților yoga din MISA chestionați (65,80%) au raportat afectarea relațiilor cu cei apropiați ca fiind principalul efect negativ al defăimării/discriminării la care au fost supuși.

Un procent semnificativ și îngrijorător de yoghini (39,87%) au declarat că familia și cei apropiați lor au fost afectați de situațiile de defăimare/discriminare..

Unii dintre practicanţii yoga au ajuns la ruperea relaţiilor cu partenerii de cuplu, despărţire şi chiar divorţ.
Alţi practicanţi yoga din cadrul MISA au fost destituiţi, concediaţi sau s-au văzut puşi în situaţia de a-şi da demisia şi de a renunţa la un loc de muncă.
În cadrul acestor relaţii interpersonale, practicanţii yoga au declarat că au fost priviţi cu suspiciune, neîncredere şi nu le-au fost recunoscute realizările profesionale.
Mulţi practicanţi yoga au relatat că au fost puşi în situaţia de a ascunde faptul că practică yoga la cursurile organizate de MISA pentru a nu fi priviţi ca ciudaţi, pentru a nu fi înjosiţi, ironizaţi, insultaţi, denigraţi, discriminaţi, etichetaţi sau ameninţaţi, batjocoriţi, bârfiţi sau calomniaţi.
Au fost situaţii în care 14 respondenţi dintre cei chestionați au apărut în articole denigratoare în presă, pe internet sau în emisiuni la radio. Ei au avut parte de excludere, evitare, respingere, desconsideraţie sau nu au fost acceptaţi de către ceilalți, iar mulți alţii s-au autoizolat.
  Disponibilitatea cetăţenilor români nepracticanți yoga la MISA de a avea relaţii profesionale sau de colaborare cu yoghinii din MISA. S-au obținut următoarele statistici:

•    Cetăţenii români nepracticanți yoga la MISA care au auzit de MISA şi Gregorian Bivolaru (având ca sursă mass-media), dar care nu cunosc personal yoghini din MISA: Nu, aş prefera pe altcineva: 40,7%;Nu, categoric: 28,4%; Da, cu prudenţă: 21,4%; Da, fără nici o rezervă: 9,7%.
•    Cetăţenii români nepracticanți yoga la MISA care-i cunosc personal pe yoghinii din MISA: Da, fără nici o rezervă: 64,5%; Da, cu prudenţă: 21,70%; Nu, aş prefera pe altcineva: 9,7%; Nu, categoric: 4,3%.
 
S-a demonstrat, astfel, că cetățenii români nepracticanți yoga la MISA care-i cunosc personal pe yoghinii din MISA sunt dispuși, aproape în unanimitate, să colaboreze cu aceștia, în timp ce românii care și-au format o opinie negativă puternică despre yoghinii din MISA prin intermediul mass-mediei, sunt categoric împotriva acestei colaborări sau ar prefera să lucreze cu persoane care nu practică yoga la MISA.
Alte rezultate semnificative:
•    97% dintre respondenți nu sunt de acord ca preotul lor să practice yoga în cadrul MISA .
•    53%  dintre respondenți nu ar fi de acord ca soţii sau soţiile lor să practice yoga în cadrul MISA
•    52%  dintre respondenți nu ar fi de acord ca părinţii sau copiii lor să practice yoga în cadrul MISA
•    40 % dintre respondenți au declarat că nu ar fi de acord ca profesorul copiilor lor să practice yoga în cadrul MISA
•    39%, dintre respondenți nu sunt de acord cu acord ca politicienii sau persoanele care ocupă funcții publice în justiție sau administrația publică să practice yoga în cadrul MISA.
•    35%  nu ar accepta ca prietenii lor să practice yoga în cadrul MISA
•    35% dintre respondenți care nu ar fi de acord ca medicul care se îngrijește de sănătatea lor să practice yoga în cadrul MISA
•    26% dintre respondenți declară că nu ar tolera situația în care vecinul lor ar practica yoga la MISA.
     
Influența mass-media în fenomenul de defăimare/discriminare a fost evaluată  pe baza unor întrebări, adresate yoghinilor de la MISA, una dintre ele fiind:

 „Există o campanie de defăimare în mass media împotriva şcolii de yoga MISA şi a cursanţilor ei”.

Practicanții yoga din MISA au admis în unanimitate această afirmație, fiind fie puternic de acord (87,8%), fie de acord (12,2%) cu ea.
Nu există respondenţi dintre practicanții yoga din MISA chestionați care să fi respins această afirmație.
  Opinia cetăţenii români nepracticanți yoga la MISA care i-au cunoscut personal pe yoghinii din MISA asupra rolului pe care mass-media îl joacă în fenomenul de  defăimare/discriminare a practicanților yoga din MISA a fost testată cu ajutorul  aceluiași set de  întrebări folosit pentru ancheta internă, cum ar fi:

,,Există o campanie de defăimare in mass-media împotriva scolii de yoga MISA, a cursanților ei si a lui Gregorian Bivolaru”.

81,95% dintre cetăţenii români nepracticanți yoga la MISA care i-au cunoscut personal pe yoghinii din MISA au admis această afirmație.

Se poate concluziona că respondenții la această întrebare consideră într-un procent foarte mare, că există o campanie de defăimare în mass-media împotriva școlii de yoga MISA, a cursanților ei și a lui Gregorian Bivolaru.
     
În opinia practicanților yoga din MISA privind clasamentul celor mai discriminate 6 grupuri sociale din România, în ordinea discriminării, grupul social al yoghinilor din MISA ocupă locul 1 în topul discriminării în România urmați de persoanele infectate HIV, persoanele de etnie rromă, persoanele cu dizabilităţi, grupul LGBT și      persoanele de etnie maghiară.   În opinia cetățenilor români nepracticanți yoga la MISA privind clasamentul celor mai discriminate 6 grupuri sociale din România, în ordinea discriminării, grupul social al yoghinilor din MISA ocupă locul 3 în topul discriminării în România, după grupul social al persoanelor infectate HIV și grupul LGBT și este urmat de  persoanele de etnie rromă, persoanele cu dizabilităţi și persoanele de etnie maghiară.

Contextul în care cetăţenii români nepracticanți yoga la MISA au auzit de organizație şi Gregorian Bivolaru este, de asemenea, semnificativ: Ştiri/emisiuni TV: 79,9%; Ziare/reviste: 40,9 %; Alte surse: 28,2%, mai precis, din experienţa proprie; Internet: 27,9%; Nu au auzit: 13,8%; Radio: 5,7%.

Un procent de 76% dintre cetățenii români nepracticanți yoga la MISA chestionați consideră ca yoghinii din MISA sunt tratați diferit în societate sau în familie din cauza apartenenței lor la acest grup. Acest fapt confirmă premisele fenomenului de discriminare la care sunt supuși practicanții yoga din MISA în România (Figura1).

Putem, astfel, concluziona că imaginea foarte defavorabilă pe care Școala de yoga MISA și mentorul acesteia, Gregorian Bivolaru, o au în rândul cetățenilor români nepracticanți yoga la MISA se datorează, în foarte mare măsură, știrilor și emisiunilor negative difuzate pe posturile de televiziune, care constituie, în continuare, conform statisticilor, principala sursă de informare pentru români.

Un semnal de alarmă

Mai multe organizații non-guvernamentale din România (LAYMS, APADOR-CH, Soteria International etc.) au tras, în repetate rânduri, semnale de alarmă privind încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în țara noastră, adresând memorandumuri, petiții, scrisori deschise instituțiilor abilitate din țara noastră, precum și forurilor europene. Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat prea puțin de la Revoluție încoace.

Facem, astfel, apel la statul român și societatea civilă pentru:
•    implicarea efectivă a autorităților competente în soluționarea cazurilor de defăimare/discriminare semnalate;
•    campanii de informare și educare a publicului, pentru cultivarea unui atitudini de toleranță și acceptare a diversității religioase și de convingere în România;
•    monitorizarea cazurilor de discriminare, defăimare și denigrare pe motiv de apartenență la o anumită mișcare religioasă sau de convingere;
•    intervenții în mass-media pentru combaterea oricărui discurs public instigator la ură la adresa comunităților religioase sau de convingere.
 
Europa ne oferă un model de urmat în libertate... și România înseamnă Europa!



Agenda

Donează

LAYMS este o organizație non-profit și orice donație va ajuta la îndeplinirea misiunii noastre.

Susține acum activitatea LAYMS!

/** test */